Înarmat cu o serie de proiecte ambiţioase şi cu multă răbdare şi deschidere către medieşeni, primarul Teodor Neamţu şi-a propus să transforme municipiul de pe Târnava Mare într-un oraş european, din toate punctele de vedere. Care sunt promisiunile făcute locuitorilor din Mediaş, pentru anul 2010, aflăm chiar de la acesta.

infosib: Care ar fi cele mai ambițioase proiecte pe care le desfășurați sau urmează să le demarați în viitorul apropiat?

Teodor Neamțu: Cred că unul dintre proiectele cele mai importante prevăzute în acest an este cel privind realibiltarea și modenizarea străzilor din municipiu. Ne-am propus ca până în 2012 toate străzile din Mediaș să fie asfaltate. Din 2005 și până în prezent am asfaltat peste 50 de străzi, media fiind de 10 pe an. În prezent au mai rămas cam 50 de străzi pentru care urmează să se facă studiile necesare. O parte din aceste lucrări sunt finanțate de la bugetul local, iar altele vor beneficia de finanțare prin creditul pe care municipalitatea îl va contracta. Un alt proiect major este cel de reabilitare și modernizare a infrastructurii de apă și apă uzată din zona de Nord a județului. Acest lucru înseamnă că în trei ani, locuitorii Mediașului vor avea apă potabilă la standarde europene prin noi sisteme de distribuție a apei uzate. Valoarea acestui proiect este de aproximativ 48.000.000 de euro. Un alt proiect la care țin foarte mult este cel al managementului integrat al deșeurilor în întreaga zonă de Nord a județului Sibiu. Este un proiect apreciat la nivelul Ministerului Mediului ca un exemplu de bună practică pentru întreaga țară. În baza experienței acumulate, operatorul regional a început să ofere consultanţă pentru o serie întreagă de unități administrativ - teritoriale pentru că am făcut paşi importanţi către un management integrat al deşeurilor şi se pare că suntem singurii, sau poate printre puțini, unde operatorul de deșeuri este cu capital public. Un alt proiect este legat de fluidizarea traficului în municipiul Mediaș și când spun acest lucru mă gândesc în primul rând la realizarea centurii ocolitoare a municipiului. În acest sens există studiul de fezabilitate reactualizat, lucrarea ar putea începe oricând cu condiția să existe finanțare. În momentul de față ne luptăm să vedem cum putem face lobby la factorii responsabili din Minister pentru a debloca această situație și a găsi o finanțare pentru această lucrare care este de fapt vitală pentru municipiul Mediaș. Dacă în 2004 erau 4.000 de mașini acum sunt în jur de 13.000, mai puneți și mașinile societăților comerciale, înmulțiți cu doi, cu mașinile care tranzitează Mediașul și aflați cam câte mașini trebuie să meargă pe DN 14, care străbat Mediașul, și care produc disconform la urma urmei. Au început deja să apară puncte de conflict în trafic, zone de așteptare și cel puțin pe medieșeni îi deranjează lucrul acesta. Mai sunt o sumedenie de alte proiecte cum ar fi cele în plan social sau în planul învățământului. De exemplu, deja am început să reabilităm termic unitățile școlare. Anul trecut, cu sprijinul Agenției Române pentru Conservare, am reabilitat patru școli, iar rezultatul a fost reducerea consumului cu peste 50% și anul acesta avem un proiect pentru alte 6 clădiri. În plan social, acum este în desfășurare licitația pentru construirea unui Centru de îngrijire pentru persoane vârstnice de 35 de locuri pe care sperăm, anul viitor, să-l și inaugurăm. Avem ideea de proiect pentru amenjarea unor ateliere protejate pentru persoanele cu dizabilități, pentru reîncadrare și reinserție în activitate, iar un alt proiect la care lucrăm acum şi îmi este foarte drag şi sper să se realizeze este cel privind creşterea potenţialului turistic al Mediaşului şi al zonei de Nord. Avem multe obiective turistice în această zonă, peste 40 de biserici cetăţi, biserica armănească, dar şi singurul canion din România, cel de la Mihăileni, despre care nu ştie foarte multă lume. Toate acestea pot fi exploatate din punct de vedere turistic şi ne-am propus să promovăm mai intens zona mai ales că acum există şi posibilitatea accesării unor fonduri europene pe acest segment. Astfel, ne-am propus să înfiinţăm un operator local de turism, de altă manieră, nu ca operatorii care iau turiştii din România şi-i duc pe ţărmul mării Egee, ci invers să aducem turişti din Europa aici. Însă până atunci suntem la faza în care identificăm toate obiectivele turistice de interes, inventariem reţeau hotelieră şi cea de pensiuni agroturistice.

infosib: Care ar fi în prezent prioritățile primăriei din Mediaș?

T.N.: Toate aceste proiecte despre care v-am vorbit sunt prioritare, din punctul meu de vedere. Nu lucrez la un anume proiect în detrimentrul altui proiect încercăm să le menținem pe toate în lucru și să le realizăm. În această perioadă trimitem 10.000 de broşuri medieşenilor pentru a afla care sunt principalele investiţii pe care le vom desfăşura în aceast an.

infosib: După tot ce v-aţi propus să realizaţi, cum se prezintă bugetul în acest moment?

T.N.: Bugetul Mediaşului este de patru ori mai mare faţă de anul 2004, astfel, dacă am preluat un buget de 230 miliarde de lei vechi, acum avem un buget de 1020 miliarde. Consider că investiţiile sunt încă punctele majore unde trebuie să investim, drept pentru care anul acesta am alocat acestui capitol un procent de 35%, spre deosebire de anul trecut când am avut un procent de 22%-23%. Valoarea pe cap de locuitor a investiţiilor s-a triplat faţă de anul 2005, ajungând în 2009 la 362 de lei. Intenţionăm totodată să contractăm un împrumut de la BERD pentru acele obiective de investiţii menţionate la început, practic bugetul pe investiţii va reprezenta aproximativ 50%. Dacă fiecare unitate admi­nistrativă, fiecare municipiu din România ar face lucrul acesta cred că numai municipiile ar pompa în investiţii peste un miliard, un milliard şi jumătate de euro, ceea ce s-ar cunoaşte practic şi în relansarea economică a ţării.

infosib: Cu împrumutul de la BERD în ce stadiu vă aflaţi în prezent?

T.N.: Am demarat deja dis­cuţiile cu reprezentanţii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Au avut loc câteva vizite de lucru, în urma cărora se va stabili gradul de eligibilitate al Primăriei Mediaş. Consider că suntem atractivi pentru orice instituţie financiar bancară având în vedere că în acest moment gradul de îndatorare al municipalităţii este zero. Am primit deja avizul pozitiv de la specialistul BERD şi în continuare vom urma paşii necesari în vederea obţinerii acestui credit. O să discut şi cu o serie de specialişti din primărie, referitor de modul de negociere al acestui împrumut în aşa fel încât să beneficiem la maxim de el. În ceea ce priveşte valoarea împrumutului, BERD-ul spre deosebire de alte instituţii financiare este ca o linie de credit. Noi vom solicita o anumită sumă care în final în funcţie de proiectele pe care le avem poate fi mai mică sau mai mare decât am estimat iniţial. În privinţa perioadei de îndadorare, urmează să vedem în urma negocierilor cum este mai avantajos, pe termen de 10, 15 sau 20 de ani. Consider că acest împrumut se impune având în vedere că mai avem străzi a căror infrastructură trebuie modernizată, iar cetăţenii vor să ştie de la noi că strada li se va asfalta cât mai curând şi nu peste zece sau cincisprezece ani, când bugetul local ne-ar permite acest lucru. Vreau să menţionez că dacă în perioada 1990 – 2004 s-a modernizat o stradă pe an, în perioada 2004 – 2009 s-au modernizat 10 străzi pe an. Tot prin acest împrumut vom rezolva şi problema satului aparţinător Ighiş care nu are nici un fel de infrastructură de apă canal sau rutieră. Avem proiectul ne mai trebuie banii, iar dacă obţinem acest împrumut satul aparţinător Ighiş în doi ani de zile va deveni cartier al Mediaşului. Noi am lansat mai demult această ideea însă va trebui să facem un referendum, pe care o să-l legăm de una dintre alegerile care urmează.

Se raportează la experienţa de viaţă

infosib: Aveţi în spate o bogată activitate militară, care ar fi principiile care se aplică şi în activitatea pe care o desfăşuraţi în cadrul primăriei?

T.N.: În administraţie şi în general nu poţi să aplici principiile militare pentru că oamenii nu sunt pregătiţi să răspundă unui astfel mod de lucru şi în primul rând, tu trebuie să dai exemplu de punctualitate, de rigurozitate, de mobilitate în gândire, de fermitate dar fără a aplica spiritual acela cazon. Am o relaţie normală cu oamenii, iar dacă oamenii simt că trebuie să fiu respectat mă bucur, dacă nu mă respectă însemnă că eu am o problemă şi încerc să o rezolv, dar eu mai mult decât ceea ce am învăţat în armată, aplic ceea ce am învăţat în viaţă, fac apel la experienţa de viaţă pe care am câştigat-o şi în armată şi în viaţa civilă.

infosib: Ce a însemnat pentru dumneavoastră colaborarea cu domnul Daniel Thellman şi cât de mult v-a influenţat în activitatea pe care o desfăşuraţi în prezent?

T.N.: Aici ar trebui să vorbim o săptămână ca să vă povestesc de relaţia mea cu Daniel. Thellman a fost un om deosebit şi încă este prin ceea ce a lăsat el în urmă. Caracteristica lui principală a fost aceea că iubea extraordinar de mult oamenii, el nu a venit în primărie ca să se îmbogăţească, ci a venit din dorinţa de a face ceva pentru medieşeni şi prin ceea ce a realizat a reuşit ce şi-a propus într-o bună măsură, păcat însă că nu l-a lăsat soarta să finalizeze. Evident că am lucrat tot timpul consultându-ne, majoritatea deciziilor au fost luate după ce am discutat şi am luat cât mai multe variante în calcul, dar nu numai că ne-am consultat între noi, ci am stat în permanenţă de vorbă cu oamenii. În mandatul cât am fost împreună am avut peste 300 de întâlniri cu oamenii, dar nu în Primărie, ci pe stradă sau cu diferite alte ocazii. Şi în primărie am organizat dezbateri publice ad-hoc pe teme lansate de noi sau de ei şi cred că de aceea oamenii sunt mulţumiţi pentru că se simt implicaţi. În momentul de faţă lucrăm la o structură pe care am numit-o noi Consilii Cetăţeneşti de Cartier prin care încercăm să implicăm cât mai mult oamenii de pe întreg cuprinsul Mediaşului în actul administrativ. Să-i consultăm lunar, în cadrul şedinţelor, să ne aducă la cunoştinţă problemele lor, noi să le punem pe tapet probleme de interes general să vedem care este reacţia şi cum ar dori dânşii să realizăm ceea ce ne propunem. Vor fi 30 de astfel de consilii, unde fiecare stradă va avea câte un reprezentant, iar până acum avem înfiinţatea aproxi­mativ 10. De asemenea, am fost singurii din ţară care am organizat un Juriu Cetăţenesc, unde am pus în dezbatere cum să arate centrul istoric al oraşului.