Învăţământul la distanţă a devenit o metodă modernă de pregătire academică. Zi de zi sunt aduse noi inovaţii în acest domeniu, iar profesorii şi studenţii folosesc cele mai noi metode de comunicare. La Sibiu, Universitatea „Lucian Blaga” a iniţiat şi dezvoltat această formă de învăţământ încă din anul 1998. În acest moment, ULBS dispune de o experienţă semnificativă atât la nivel instituţional cât şi al cadrelor didactice.

Utilizarea tehnologiei informatice a devenit principalul pilon de comunicare între studenţi şi cadrele didactice. Mai multe informaţii despre aceste resurse educaţionale stocate pe medii electronice ne oferă directorul general al departamentului pentru învăţământ la distanţă şi învăţământ cu frecvenţă redusă, Prof.univ.dr.ing. Gligor Ciortea.

infosib: În ce constă procesul de pregătire al studenţilor, la forma de învăţământ IDIFR?

Gligor Ciortea: Învăţământul la distanţă şi cel cu frecvenţă redusă (IDIFR) sunt două forme de învăţământ superior şi se adresează celor care doresc să-şi ridice pregătirea profesională în domeniul său. Chiar dacă profesorul şi studentul sunt separaţi de spațiu şi de timp, datorită noilor tehnologii avem multe oportunităţi de învăţare şi aici mă refer la platforma e-learning care este o experienţă planificată de predare-învăţare. Ca şi în învăţământul tradiţional, şi aici avem un regulament propriu privind organizarea şi funcţionarea departamentului. Studenţii, adică beneficiarii sistemului tutorial pot găsi informaţii despre toate facilităţile de care beneficiază. Învătământul la distantă şi cu frecvenţă redusă în ULBS se desfăşoară atât la nivelul studiilor universitare de licenţă cât şi la nivelul studiilor universitare şi postuniversitare de masterat, iar, calitatea pregătirii acestor studenți constituie cartea de vizită a instituției noastre. Totuși, trebuie să spun că învățământul la distanță nu este destul de bine mediatizat.

infosib: Câți studenți aveți la aceste forme de învățământ? Sunt ei mai implicați față de studenții la zi?

G.C.: Studenții de la distanță sunt mult mai implicați și mult mai dornici să învețe. Cei care aleg una din cele două forme de învățământ știu că nu e nimeni să îi împingă de la spate. La zi, trebuie să vii în cursul săptămânii la cursuri, seminarii, laboratoare etc. Forma de învăţământ la distanţă presupune studiul la final de săptămână, iar cea cu frecvenţă redusă se adresează mai mult specializărilor tehnice unde laboratoarele sunt obligatorii. Studenții învață să-și controleze activitatea proprie de învățare, iar profesorul are nevoie de pregătire temeinică a materialelor de studiu și a ședințelor de seminar-tutoriale. O dată ce un student a ales un curs de ID, el este deja motivat, iar profesorul nu trebuie să depună efort suplimentar pentru atragerea atenției sale, ci pentru a găsi căi de a-l motiva. Vreau să vă spun că noi avem 7.800 de studenți înscriși la aceste forme de învățămînt, însă am reușit să ajungem aproape de ei prin intermediul centrelor tutoriale din : Bacău, Hunedoara, Mediaș, Miercurea Ciuc, Târgu Mureș, Târgu Secuiesc, Odorheiul Secuiesc, Făgăraș, Câmpeni, Huși, Târgoviște și Râmnicu Vâlcea. Astfel studenții beneficiază de ședințele de tutoriat mai aproape de casă. Ei nu mai sunt puși pe drumuri, ci se deplasează cadrele didactice. Și pentru că am vorbit de implicarea acestor studenți în procesul de învățare, eu cred că noi, profesorii avem foarte multe de învățat de la ei. Fac niște lucrări de cercetare extraordinare. Avem studenți care lucrează în industria alimentară și care vin doar pentru a-și îmbunătăți cunoștințele. La fel se întâmplă și cu tehnicienii de la Electrica, care au ales să urmeze cursuri de electromecanică la frecvență redusă. Și ei fac niște lucrări excepționale. Am studenți la agricultură care muncesc și se și informează. Vin și prezintă ultimele tehnologii de plantare a viței-de-vie din Franța și pe care le aplicăm deja în Mediaș.

infosib: Spuneați că tehnologia informațională este foarte importantă în procesul de învățare la distanță. Ce este o platformă e-learning?

G.C.: Tot timpul am spus că, dacă vrei să faci faţă noilor informaţii, trebuie să fii permanent pregătit. Termenul de e-learning vine de la “electronic learning”, adică învățământ online. Aşadar, materialul educaţional este accesibil pe internet, pe o aşa-numită platformă e-learning. Cel care doreşte să înveţe pe o astfel de platformă, intră pe un site specializat, se înscrie cu datele personale de identificare şi devine utilizator. Accesul ulterior se face pe baza unui nume de utilizator şi parolă. Fiecare platformă e-learning are o ofertă de cursuri, specializări şi domenii și este folosită o gamă variată de materiale educaționale stocate și accesibile utilizatorilor. Aceștia pot vorbi între ei asupra unei teme date. Comunicarea se poate face prin chat, forum de discuții, videoconferințe, etc. Atunci când cursantul online are nevoie de ajutor în înţelegerea unei noţiuni, acesta poate pune întrebări colegilor de clasă virtuală sau tutorelui. Platforma e-Learning a ULBS a fost gândită ca o extensie online a procesului de învățământ şi permite postarea online a cursurilor şi a examenelor de verificare a cunoştinţelor. De asemenea, dispune de funcţii avansate de comunicare şi poate îmbunătăţi considerabil calitatea procesului de învăţământ. Pe această platformă, fiecare student are propriul spațiu virtual prin care comunică, interacționează, se autoevaluează și bineînțeles, participă la dezvoltarea procesului de învățământ.

infosib: În aceste zile, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu organizează un simpozion referitor la utilizarea tehnologiei informatice pentru educația la distanță. Despre ce este vorba?

G.C.: Tema acestui simpozion este „Tendinţe, inovaţii oportunităţi în IDIFR. Utilizarea tehnologiei informatice pentru educația la distanță”. Evenimentul este dedicat dezbaterii celor mai noi metode și inovații, precum și a tendințelor și problemelor apărute în desfășurarea învățământului la distanță și învățământului cu frecvență redusă. Temele abordate se vor axa pe utilizarea tehnologiei, platforma e-learning, soluţii pe platforma e-learning și alte aspecte legate de acest domeniu. O să vină colegi din Alba-Iulia, de la ARACIS, de la Reşiţa sau Bucureşti care aduc tot felul de soluţii de îmbunătăţire pentru platformă.

infosib: Care este programul de desfășurare al evenimentului? Cine sunt partenerii care participă la acest simpozion?

G.C.: Lucrările simpozionului se vor desfășura la Centrul de Perfecționare al ULB Sibiu din Păltiniș, în perioada 27-28 mai. Aici vor participa colegi de la mai multe facultăți din țară. Partenerii evenimentului sunt: Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „1 decembrie 1918” din Alba-Iulia, Universitatea ”Transilvania” din Braşov, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara, Universitate „Eftimie Murgu” din Reşiţa, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Iaşi, Universitatea Româno-Americană și Școala Națională de Studii Politice și Administratice din București. La eveniment va fi prezent și președintele european al Fundației pentru calitatea e-Learning, Claudio Donde. Cei prezenți vor dezbate noi standarde de elaborare a materialelor didactice în tehnologia de ID. Acest gen de seminarii vor continua pe tot parcursul anului, deoarece la învăţământul de la distanţă, trebuie să oferi mai mult studentului. Ofertele de curs sunt îmbunătățite de la o zi la alta, iar partenerii noștri își pot prezenta noutățile prin intermediul acestor seminarii.

infosib: Ce ați dori să schimbați la nivelul învățământului universitar? Se învață astăzi mai puțin ca acum 20 de ani?

G.C.: Mi-ar plăcea să se implementeze și la noi ideea de “open university”, unde studentul poate să-și planifice singur prezența la cursuri în funcție de timpul pe care îl are la dispoziție. În alte țări ai posibilitatea să alegi să frecventezi unele cursuri la zi și altele la distanță. Eu am văzut în Danemarca cum o universitate era deschisă și la propriu și la figurat. Întrega construcție era din sticlă, iar în momentul în care profesorul acorda consultații jaluzelele erau trase. Oricine putea să vadă când profesorul era liber și intra fără să bată la ușă. Acolo se face inclusiv medicină veterinară la distanță. Nu sunt de acord cu cei care spun că pe timpul nostru se învăța mai bine decât pe timpurile dumneavoastră. Nu este adevărat că tinerii de acum sunt mai puțin pregătiți decât noi. Generația de astăzi este mult mai bună decât a mea. De ce nu ne punem și întrebarea: pe timpurile noastre, învățam noi mai mult, sau erau profesorii mai bine pregatiți?!