De câţiva ani buni, Bâlea Lac a devenit principala atracţie a turiştilor pe timp de iarnă. La peste 2000 de metri altitudine, iubitorii de aventură au parte de experienţe unice. Să dormi pe un pat de gheaţă, să mănânci din farfurii de gheaţă şi să te rogi într-o biserică de gheaţă, acestea sunt experienţe de genul „o dată în viaţă”.

Mulţi dintre străinii care ne vizitează ţara au aceeaşi părere : „România este o ţară care are atâtea de oferit, dar mai are multe de învăţat când vine vorba de turism”. Arnold Kingeis se numără printre acei oameni care şi-au dat seama de potenţialul turistic al ţării, şi a încercat să vină cu o inovaţie. El este iniţiatorul proiectului „Ice Hotel” din România.

infosib: Din 2006 aţi reuşit să relansaţi turismul în zona Bâlea-Lac datorită Hotelului de Gheaţă. Cum v-a venit această idee?

Arnold Klingeis: Ideea de a cocheta cu turismul a aparţinut părinţilor mei. Ei au căutat ani de zile oportunităţi de a lansa o afacere în zonă. S-a găsit locaţia, fosta cabană Bâlea care fusese distrusă într-un incendiu, familia mea a reconstruit-o şi aşa am pornit o afacere. În timp, afacerea s-a dezvoltat, Bâlea a devenit tot mai cunoscut iar oamenii îşi permiteau să vină în vacanţe pentru că economia mergea destul de bine. În toată această perioadă, eu mă aflam în Germania unde studiam turismul, mai exact managementul în turism. M-am întors în ţară prin 2005 şi aveam un singur lucru bine întipărit în minte, acela de a crea şi dezvolta un produs. Toţi cei care vor să porneacă o afacere, trebuie să ştie un singur lucru: e nevoie de un produs competitiv care să atragă. Şi aici m-am gândit să vin cu tot ceea ce eu învăţasem la acele cursuri şi m-am axat pe conceptele exotice în turism. Am analizat hotelul de gheaţă din Suedia şi m-am gândit că dacă acolo este posibil, atunci la noi de ce n-ar fi. În acel moment mi-am dorit să construiesc un hotel de gheţă şi în România.

infosib: Aţi găsit produsul competitiv. Ce a urmat după aceea?

A.K.: Am început să creionez această idee, să mă informez despre cum se construieşte, care e tehnologia şi am demarat acest proiect care s-a dovedit a fi un mare succes. Din 2006 am ridicat în fiecare an câte un hotel de gheaţă , însă cu tematică diferită. În 2008 a fost Galaxia Lactee, în 2009 muzica clasică, iar pentru 2010 am avut „gândirea la rece”. Fiecare cameră a purtat numele unui filozof cunoscut, român sau străin, şi de asemenea, a fost expusă o scurtă prezentare a filosofului al cărui nume îl poartă camera. Pentru Ice Restaurant am pregătit un nou meniu compus din patru feluri de mâncare, gustarea şi desertul care au fost servite pe farfurii din gheaţă. Cu această ofertă turistică am reuşit să atrag în judeţul Sibiu mii de turişti.

infosib: Care este cea mai importantă parte a procesului de lansare a unui produs?

A.K.: Eu cred că strategia de marketing. Cunoştinţele pe care le-am dobândit în Germania m-au ajutat foarte mult. Am început să colaborez cu agenţii internaţionale din Belgia, Germania, Marea Britanie etc., şi am abordat o strategie foarte agresivă pentru a dezvolta imaginea zonei şi pentru a poziţiona hotelul ca un produs unic în turismul românesc. Important e să ai un produs bun, să îl poziţionezi bine, să îl faci interesant, să îl promovezi. Eu cred că Bâlea Lac în perioadă de iarnă a avut o creştere de câteva mii la sută, comparabil cu acum 5-6 ani când veneau 8-10 turişti. În momentul de faţă ne bucurăm de 400-500 de turişti. Trebuie ştiut că turismul este un pilon important pentru economie, însă este şi cel mai sensibil segment influenţat de perioada anului. De asemenea, acesta afectează foarte mult nivelul de ocupare a hotelurilor şi chiar cifra de afaceri.

infosib: Cum a mers sezonul trecut, ținând cont de faptul că toate sectoarele au intrat în criză?

A.K.: Ca peste tot, criza ne-a afectat și pe noi, însă nu la numărul de vizitatori, ci la consum. Sezonul trecut am avut 200 de turişti din Australia, Franţa, Germania, Marea Britanie, Noua Zeelendă. Mulţi români vizitează hotelul, dar foarte puţini se hotărăsc să doarmă în hotel. 95% dintre cei care dorm în hotel sunt străini, însă 85% dintre vizitatori sunt români. Criza este destul de dură. Ne-a afectat şi pe noi la nivelul cheluielilor. A scăzut foarte mult consumul la faţa locului. Omul a venit, a făcut o poză şi a plecat. Nu a mai stat să servească masa sau să cumpere suveniruri. Pot să spun că a scăzut cu aproximativ 80% consumul la faţa locului. Nici în viitorul apropiat nu se va vedea o schimbare, mai ales ca această lună este cea mai grea pentru turismul de la Bâlea.

infosib: Sunt turiști care se întorc și a două oară la hotelul de gheață?

A.K.: Da. Asta vrem și noi prin schimbarea ideii de marketing, ca oamenii să se întoarcă în fiecare an și să găsească altceva. Cred că foarte importantă este și calitatea serviciilor. Hotelul de Gheaţă funcţionează ca hotel, muzeu, restaurant sau locaţie pentru evenimente. Şi fiecare segment trebuie să aducă ceva nou şi de calitate care să atragă turiştii. Vrem să menținem această direcție, iar în următorii ani, Ice Hotel să devină un produs românesc ce va ajuta la dezvoltarea turismului. Oamenii să-și rezerve camera cu un sezon înainte așa cum este în alte țări. Şi anul viitor o să venim cu inovaţii pentru că altfel o să devină monoton. Vreau ca Ice Hotel să fie mai mult decât ce oferă celelalte hoteluri. La noi se vinde experienţa şi aventura. Este genial să simţi că faci ceva unic, este altceva. Trebuie însă să spun că cei mai încântați să încerce experiențe noi sunt străinii. Lumea vine de curiozitate să viziteze , să vadă, să experimenteze. Pe lângă hotel avem și Biserica de Gheaţă, un loc unde te poţi reculege, iar pentru a diversifica segmentele am construit și Winter Park-ul. Aceasta este o zona special amenajată pentru iubitorii skiului, snowboardingului, tubbingului sau alte sporturi de iarnă. De asemenea, mulți dintre vizitatori sunt atrași de restaurant care a devenit o adevărată excursie culinară. Și aici putem spune că se vinde tot experiență. Avem un singur meniu care este servit pe farfurii de gheață. Practic se mănâncă la -4 grade. Deci, putem spune că Ice Hotel este o experiență, nu un serviciu de hotel.

infosib: Cum vedeți sectorul turismului din România? Ce ar trebui schimbat?

A.K.: În următorii 2 ani, turismul o să aibă o scădere de aproape 40%. Deşi în ultimii ani acest sector a cunoscut un trend ascendent, oamenii vor să viziteze tot mai multe ţări, însă starea economiei actuale a descurajat acest sistem. Turismul este un sector sensibil ca şi industria de maşini, iar România nu este o ţară ieftină. E greu în turism, unde ai sezon de 2 luni, să produci foarte mult încât să supravieţuieşti tot anul. Din această cauză noi am fost forţaţi să inventăm ceva, noi aveam pe an 8 luni moarte, unde nu funcţiona nimic. Pe de altă parte, dacă luăm structura de resurse umane, omul lucrează 4 luni şi restul anului este în şomaj. Cu convingere spun, în turismul din România nu se crează o industrie foarte sănătoasă, nu se crează locuri de muncă sigure. Cum vorbim de criză deja se taie vacanţa. Turismul nu este o ramură sigură pentru dezvoltarea durabilă. Ca să supravieţuiească în această perioadă, agenţii de turism trebuie să reducă costurile, să aibă un marketing mai vizibil. Marketingul din turismul românesc este inexistent. Judeţul nostru nu stă foarte rău pentru că mai avem aceste birouri turistice, însă la nivel naţional marketingul turistic este ineficient. Noi nu suntem conectaţi la pieţele internaţionale, nu suntem foarte bine reprezentaţi în sistemele de distribuţie la nivel internaţional pentru că nu avem un produs bine conturat.