Românii care nu-și plătesc dările către stat, taxele și impozitele riscă să li se blocheze conturile. În județul Sibiu, această măsură este destul de agreată de Direcția Generală a Finanțelor Publice. Pe primele cinci luni de zile ale acestui an, încasările au crescut cu 8,4%. Care este situația sectorului financiar din județul Sibiu, câți contribuabili datornici sunt în acest moment, dar și despre modificările sistemului de sancționare, ne vorbește directorul coordonator al Direcției Generale a Finanțelor Publice din județul Sibiu, economist Grigore Popescu.

infosib: Care este rolul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice din judeţul Sibiu?

Grigore Popescu: Direcţiile de Finanţe au fost gândite în teritoriu să aibă trei sarcini: una este de administrare, una este de control şi alta este de trezorerie sau de bancă a statului. Prin administrare se desfăşoară activităţi cum ar fi înregistrarea fiscală, declarare, stabilire, colectare şi verificare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat, soluţionarea contestaţiilor împotriva actelor administrative fiscale şi evitarea dublei impuneri. Referitor la control sunt desfăşurate acţiuni de control financiar la regii autonome, societăţi şi companii naţionale şi la societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat.

infosib: Care este situaţia sectorului financiar la nivelul judeţului Sibiu, de la începutul anului 2010?

G.P.: Noi avem un sistem de monitorizare în toate cele 11 administraţii, iar fiecare şef de administraţie simte pulstul neîncasărilor care transpun criza. Ca să observăm diferenţa vom compara primele 5 luni ale anului 2009 cu primele 5 luni ale acestui an. Anul trecut am avut 821 de contribuabili afectaţi, iar anul aceste sunt 135 de contribuabili afectaţi. La categoria persoanelor disponibilizate, observăm iarăşi o mare diferenţă: anul trecut au fost 2.434 de persoane disponibilizate, în timp ce pe 2010 avem 65 de persoane; venituri fiscale diminuate, pe 2009 n-am încasat peste 93 de milioane, în timp ce în primele 5 luni ale acestui an n-am încasat 7,9 milioane lei. Aceasta este criza transpusă fiscal. Pe Primele 5 luni de zile din 2010 avem încasări mai mari faţă de anul trecut cu 8,4%. Este un lucru bun care se datorează restituirii TVA-ului într-o mai mică măsură. Anul trecut am restituit 102 milioane de lei, iar anul acesta am restituit numai 70 de milioane.

infosib: Câţi contribuabili datornici la bugetul statului sunt în acest moment în judeţul Sibiu?

G.P.: Avem două evidenţe: una a contribuabililor care au Cod Unic de Înregistrare, şi alta a celor care au CNP. În evidenţa de moment sunt 33 de mii de persoane dintre care jumătate sunt în insolvenţă. Ele se transpun prin societăţi comerciale şi perssoane fizice autorizate. În evidenţa noastră cu arierat sunt 9555 de agenţi economici. Valoarea totală a datoriilor ajunge la 205 milioane lei.

infosib: Câte firme au intrat în insolvenţă de la începutul anului la nivelul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Sibiu?

G.P.: În evidenţa noastră sunt 673 de societăţi cu o valoare de 219.055.000 lei. În primele 4 luni ale acestui an s-a deschis insolvenţa a 98 de societăţi comerciale cu un arierat de 23.356.634 lei. Pe lângă acestea, mai avem 114 dosare înaintate pentru alte societăţi cu un arierat de 21,4 milioane lei. Până acum s-au radiat 307 societăţi comerciale cu un arierat de aproape 80 de milioane lei.

infosib: Care este cea mai mare datorie?

G.P.: Cea mai mare datorie pe care o avem în evidenţă este de 11.640.000, a unei societăţi care se află în insolvenţă, urmează o altă societate în insolvenţă cu 10.581. 000 lei, o societate activă cu o datorie de 10.500.000, care este recentă. Pe locul 4 ca valoare, cu o sumă de 5.700.000 este o persoană fizică care a făcut tranzacţii imobiliare şi căreia i s-a stabilit TVA-ul din partea Fiscului şi penalizările pentru neplată. Pe următoarele locuri sunt tot firme care au intrat în insolvenţă. Foarte multe societăţi îşi declară insolvenţa, sperând să se reorganizeze. Din păcate, aceste valori mari la societăţi nu ne ajută, pentru că dacă doresc să se reorganizeze trebuie să-şi plătească utilităţile, furnizorii de materie primă ca să poată produce. Statul este pus de obicei pe ultima treaptă.

infosib: A crescut numărul încasărilor din execuţii silite?

G.P.: Încasările din execuţie silită n-au crescut faţă de anul trecut, pentru că bunurile pe care le scoatem la licitaţie (terenuri, utilaje din domeniul confecţiilor, clădiri), nu se vând, oamenii nu par intersaţi. În total, pe primele patru luni de zile am încasat 61 de milioane de lei faţă de anul trecut, când am recuperat 96 de milioane de lei. Interesant este că singura valoare la care am crescut ca şi încasare sunt propririle asupra conturilor. Adică, fiecare dintre colegii mei discută cu contribuabilul să afle de ce nu plăteşte. Mulţi care nu sunt de bună credinţă, primesc "palma legii" şi le punem propriri asupra conturi bancare. Am fost nevoiţi să apelăm la această metodă legală pentru a putea recupera din bani.

infosib: Care sunt metodele prin care Fiscul recuperează banii de la datornici?

G.P.: În cazul în care debitorul nu îşi plăteşte de bunăvoie obligaţiile fiscale datorate, organele fiscale competente vor proceda la acţiuni de execuţie silită. Sunt metode la îndemână: sechestru, sechestru asigurator, valorificarea bunurilor, care de obicei are loc prin licitaţii, datul în plată adică un contribuabil dator dă un bun statului care va fi folosit.

infosib: Care este sistemul de sancţionare pentru neplata în termen a obligaţiilor, începând cu 1 iulie?

G.P.: Într-adevăr, de la 1 iulie acest sistem se va modifica. Sistemul majorărilor de întârziere a fost înlocuit cu unul cu dobânzi şi penalităţi de întârziere, astfel: dobânzi în valoare de 0,05% pentru fiecare zi de întârziere, penalităţi de întârziere, calculate procentual din valoarea obligaţiilor fiscale principale. Noul sistem este mai bun pentru contribuabili pentru că facilitează o perioadă de 30 de zile contribuabililor ca să facă rost de sumă pentru plata datoriilor.

infosib: Ce aţi schimba la Codul de Pocedură Fiscală pentru o mai bună eficienţă?

G.P.: Aş vrea ca fiecare contribuabil să plătească o singură sumă care să reprezinte impozitul, iar Statul să le distribuie conform necesităţilor pe bugete. De asemenea, ar trebui se se dezvolte mult mai bine sistemul IT. Să poţi să-ţi faci plăţile din orice colţ al ţării, indiferent că sunt societate comercială ori persoană fizică.

infosib: Cum se realizează comunicarea între Fisc şi oamenii de afaceri?

G.P.: Chiar zilele trecute am avut o conferinţă referitoare la dificultăţile fiscalităţii şi s-a ajuns la concluzia că fiscalitatea, ca mod de aplicare nu este grea. În schimb, administraţia pare să fie destul de stufoasă. De exemplu în trezorerii trebuie sa fie două persoane. Mi se pare inutil, pentru că în băncile private este o singură persoană care taie chitanţă şi numără banii. De asemenea, mi se pare normal să vii la un singur ghişeu să întrebi ce datorii ai, şi să poţi plăti direct acolo. Referitor la comunicarea dintre angajaţii noştri şi oamenii de afaceri, lunar sunt organizate întâlniri cu cei interesaţi pentru a-i informa direct referitor la noutăţile apărute. Încercăm să îi ajutăm să aleagă cea mai uşoară cale pentru a-şi rezolva problemele. De exemplu, declaraţiile de venit se pot depune online, nu trebuie să mai vii să stai la coadă.

infosib: De la începutul acestui an aţi primit plângeri din partea contribuabililor, referitor la atitudinea inspectorilor fiscali în timpul controalelor?

G.P.: Nu. Dar am stat de vorbă cu un investitor spaniol care are o firmă mare în Sibiu, care mi-a spus că întotdeauna când vine controlul, le este teamă. Nu înţeleg de ce există această teama dacă eşti corect. Le înţeleg aversiunea faţă de actul de control pentru că, din păcate pentru unele societăţi comerciale aceste controale se succed. O societate care nu lucrează corect, întotdeauna va avea o probleme. Să ştiţi că există investitori care solicită astfel de controale pentru a verifica dacă toate lucrurile sunt în regulă. Normal, fiecare societate trebuie verificată o dată la 5 ani.