Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu a devenit una dintre cele mai apreciate instituţii din ţară, dacă ţinem cont de indicii de performanţă. Deşi este cunoscută pentru controalele şi amenzile acordate, această instituţie are în spate o linie puternică de consultanţă şi o serie de funcţii necunoscute de cei din jur, care ar ajuta la construirea unei relaţii normale între ITM şi agenţii economici. Mai multe informaţii legate de aspectele instituţiei pe care o conduce aflăm de la directorul Inspectoratului Teritorial de Muncă Sibiu, Francisk Török.
infosib: Instituţia pe care o conduceţi de mai bine de 5 ani are şi o deviză. Care este semnificaţia acesteia?
Francisk Torok: Aş pleca de la faptul că deviza socială a Uniunii Europene, sau ţelul social îl reprezintă îmbunătăţirea condiţilor de muncă. Şi atunci, plecând de la această cerinţă europeană am formulat şi o deviză în care cred. Astăzi, când oamenii lucrează peste cele opt ore legale, adică cel mai mult timp şi-l petrec la serviciu e absolut normal ca pe timpul lucrului, să ai condiţii care să-ţi creeze şi condiţii de viaţă nu numai confortul muncii în sine. M-am gândit că prin starea de bine la locul de muncă vom obţine şi starea de bine a naţiunii.
infosib: Cum credeţi că sunteţi văzuţi de cei pe care îi controlaţi?
F.T.: Am venit în anul 2005, am fost paraşutat aici, cum imi place să spun. Nu cunoşteam sistemul şi a trebuit să muncesc enorm ca să-mi dau seama ce conduc şi apoi să iau măsurile ca atare. A fost o perioada nebună, practic în cateva luni trebuia să recuperez, poate o perioadă pe care alţii fiind numiţi din sitemul respectiv o au. Eu n-am avut, dar am avut avantajul de a vedea lucrurile „din avion”, unde se văd neregularităţile mari. Când eşti în sistem, eşi tentat să nu observi foarte bine, şi atunci observând aceste lucruri am încercat să mă apropii de ele şi am îndrăznit să planific nişte acţiuni. Am găsit instituţia pe locul 32 după indicatorii de performantă pe ţară, şi într-un an am dus-o pe locul 2 şi am menţinut-o la această performanţă. Nu singur, eu şi cu angajaţii care au văzut în mine o speranţă pentru mai bine. Trebuie să vă spun că instituţia avea acea imagine coercitivă, care face controle, dă amenzi etc. Am încercat să repar acest lucru prin acţiuni publice, am făcut şi un ziar, conferinţe de presă, am venit în întâmpinarea problemelor pe care le credeam importante pt societate.
infosib: Am putea vorbi astăzi de un dialog permanent între angajator-instituţie-angajat?
F.T.: Acest lucru este destul de important pentru noi. Am încercat să ne întâlnim cu angajatorii din toate domeniile, am abordat 13 sectoare de activitate, am făcut 13 întâlniri cu materiale bine documentate şi am aşteptat feedback de la angajatori, lucru care nu s-a întamplat, ceea ce înseamnă că au o reţinere încă pronunţată faţă de instituţie. Adică nu putem pune dialogul instituţie-angajator-angajat pe teremene de sinceritate totală. Lipseşte acest lucru şi în continuare ne străduim să fim mai buni, ca să existe o percepţie normală.
infosib: Ce părere aveţi despre numirile în funcţii de conducere la nivelul judeţului Sibiu, din punct de vedere al coloraturii politice?
F.T.: Sigur eu am invocat în repetate rânduri un studiu al instituţiei prezidenţiale “Riscuri şi inechităţi sociale în România”, care e un capitol special pentru aceste numiri şi care denumeşte faptul că au fost perioade în care a fost poate mai puternic curentul politic decât cel administrativ. A existat un dulce amestec cu numirile administrative şi numiri politice în anumite perioade când sentimentele erau mai fierbinti. Deci, perioada celor 20 ani a oferit mostre diferite, dar au şi pus o pecete asupra instituţilor că ele sunt subordonate deciziei politice. Ori, asta vă pot garanta că nu este aşa. Sigur unii ajunşi pe funcţii de conducere, pe critetii politice încep după o anumită perioadă să aibă sentimentul ca sunt un mic Napoleon şi ajung să decidă după bunul plac sau după bunul plac al unui grup. Ei bine, aceste aspecte se regăsesc în societatea românească şi, părerea mea este că va mai trece un timp până când se vor lămuri aceste aspecte şi se va separa decizia politică de cea administrativă, fără să mai existe un amestec între ele.
infosib: Spuneaţi că anumite decizii se iau după sentiment şi nu după nevoile omului. Ce înseamnă acest lucru?
F.T.: Eu am semnalat şi la nivele mai înalte aceste lucruri, că deciziile sentimentale în necunoştinţă de cauză şi nu numai, se iau din cauza acestui sentiment puternic că sunt conducatori, că trebuie să ia o decizie. Altfel zis, există o creionare foarte clară a situaţiei anumitor domenii în care doreşti să iei decizii în loc să ceri instituţiilor să facă o sinteză a observaţiilor lor la faţa locului, sinteză care să fie pusă pe masă unde se iau decizii politice mai ales decizii adimistrative. Vă dau acest exemplu, noi având inspecţia socială suntem obligaţi să creionăm aspectul social al judeţului Sibiu, astfel încât cei care sunt sau se simt responsabili, să poată lua dedcizia în cunoştinţă de cauză.
infosib: Există o comunicare între instituţii la nivelul judetului Sibiu?
F.T.: Din pacate, instituţiile sunt creionate pe verticală. Toate sistemele informaţionale sunt astfel construite încât informaţia ajunge, dau un exemplu, de la Inspectoratul teritorial la instituţia centrală şi de acolo la minister. Asta este linia de comunicare, aşa sunt făcute şi sistemele informaţionale, şi vă pot spune că în Ministerul Muncii nu există un sistem unic de evidenţă a acelora care intră în atenţia noastră respectiv de la vârsta de 15 ani până mor. Ministerul Muncii este responsabil de sectorul activ, adică piaţa muncii, de sectorul de şomaj, de cel de asistenţă socială, astfel ca omul să nu aibă posibilitatea de a decădea, de a intra în categpria marginalizaţilor. Eu aş fi facut un trunchi comun pentru toata ţara pentru că el nu există. Comunicarea între instituţii se face pe bază de prietenii, sau mai încearcă Prefectura să lege aceste instituţii. Însă, nu se reuşeşte formarea unui tot unitar.
infosib: S-a întâmplat ca în timpul şedinţelor prefecturale să vină colegi de la alte instutuţii cu sfaturi pentru dumneavoastră sau cu soluţii la anumite probleme?
F.T.: Se mai întamplă, dar nu este o regulă pentru că există această dispersie a lucrurilor...dispersie instituţională, că nu se adună lucrurile. În anumite zone, ar trebui să fie provocat un sfat al acestor instituţii în care conducătorii să împărtaşească din experienţa lor, pentru că lucrurile nu încep la stânga unei instituţii şi se termină la dreapta ei. Sunt multe zone suprapuse şi există multe altele neacoperite nici din punct de vedere al legilor, nici din punct de vedere al instituţiilor publice şi atunci s-ar impune o judecată şi din acest sens. Sigur, dacă ai acel sentiment fundamental care m-a călăuzit toată viaţă că „Opusul prostiei nu este inteligenţa, ci bunul simţ.”
infosib: Săptămâna aceasta aţi fost întrerupt în timpul şedinţei prefecturale, în timp ce prezentaţi un material despre controalele efectuate. V-a deranjat acest lucru?
F.T.: Da, vă spun sincer că venisem cu sufletul deschis. Am pregătit un material la care au venit părti poate dintr-o muncă de 3 ani. De atunci mă străduiesc să construiesc o imagine de la faţa locului despre piaţa muncii, a situaţiei sociale. Mi s-a întâmplat pentru prima dată, în 57 de ani să fiu întrerupt în buna intenţie de a comunica unor colegi, de a arăta o situaţie la care am lucrat mult şi pe care nu vreau să o ţin pt mine. Nu am facut pentru mine această cercetare şi nu vreau lauri de bogăţie de lucrare ştiinţifică, cu toate că o bună parte din aceste lucruri, le-am comunicat şi la Academia Română.
infosib: Se întîmplă să fiţi chemat pentru a treia oară la Bucureşti, într-o funcţie de conducere şi de fiecare dată aţi refuzat. De ce?
F.T.: Mi s-au facut propuneri pentru funcţia de de secretar de stat în 1996 şi 2006, iar anul acesta am avut o propunere pentru o funcţie suficient de înaltă cât să mă ameţească poate. Am declinat deocamadată această plăcere de a deveni foarte util la nivel central.
| < Anterior | Următor > |
|---|
