Nu de puţine ori turiştii spun că în Sibiu apa este de cea mai bună calitate. Meritul este al societăţii Apă Canal, care furnizează apă locuitorilor oraşului. Anul 2010 reprezintă şi finalizarea unuia dintre cele mai mari proiecte, programul ISPA - „Modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi al apei uzate în municipiul Sibiu”. Cum a decurs acesta, dar şi alte proiecte care urmează pe viitor, aflăm de la directorul Apă Canal, ing. Mircea Niculescu.

infosib: „Apă Canal ” a devenit unul dintre cei mai importanţi operatori regionali din ţară. Aţi fost apreciaţi la nivel naţional datorită calităţii de a atrage fonduri europene pentru derularea mai multor proiecte. Ce înseamnă anul 2010?

Mircea Niculescu: Pentru noi, anul 2010 înseamnă finalizarea proiectului ISPA cu cele două componente: “Tratarea şi distribuţia apei potabile” şi „Colectarea şi epurarea apelor uzate”. Suntem într-un raport foarte bun, în ceea ce priveşte plata şi execuţia, şi asta ne dă încrederea că în luna octombrie, lucrarea va fi finalizată. În Sibiu, la staţia de tratare apă potabilă deja se taluzează, se fac căile de acces, trotuarele, gardul înconjurător şi se finalizează celelalte componente tehnologice. Partea cealaltă de canalizare este şi ea spre finalizare. Acum se continuă cu lucrările din staţiile de pompare a apei uzate şi staţiile de pompare apă potabilă, unde cea mai importantă este cea din Guşteriţa. Staţia din această zonă va realiza necesarul de apă din zonă 24 din 24 de ore. Există încă două staţii importante care se finalizează pe partea de automatizare. Este vorba de staţia de ape uzate din dreptul Spitalului nr. 3 care transferă apa din zona de nord, inclusiv din Şura Mare, către canalul colector. O altă staţie importantă este cea de la dealul Dăii, care transferă apa uzată din zonă şi o duce la canalul colector şi mai departe spre staţia de epurare din Mohu.

infosib: Va vea loc o ceremonie de finalizare a proiectului?

M.N.: ISPA este unul din cele mai importante programe pentru calitatea vieţii din Sibiu şi nu numai. Dacă lucrările se vor finaliza în luna octombrie aşa cum este preconizat, cu siguranţă, în noiembrie vom face o ceremonie de finalizare împreună cu factorii de decizie, domnul primar, cu domnul Bottesch, cu domnul prefect, constructorii etc.

infosib: Mai aveţi în desfăşurare şi alte proiecte?

M.N.: Da, suntem angajaţi în calitate de operatori regionali cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apa Sibiului, în promovarea unui program ambiţios şi mare de investiţii în infrastructura de mediu de aproape 100 de milioane. Acesta se va desfăşura în judeţul Sibiu şi în Braşov. În cadrul acestui proiect vor avea loc lucrări în municipiul Sibiu şi în localităţile învecinate, în special la Cisnădie, Răşinari, Avrig şi în Fagaraș. Deja proiectul este depus la Minsterul Mediului care va face ultimele aprecieri, şi credem că până în luna septembrie vom finaliza şi documentaţia pentru a-l putea trimite la Comisia Europeană, în vederea începerii contractelor de achiziţie care se vor desfăşura pe parcursul anului viitor.

„A scăzut numărul utilizatorilor de apă”

infosib: Cum stăm la categoria de debranşare a rău-platnicilor?

M.N.: De acum vreo trei ani avem un birou de recuperări care urmăreşte absolut toţi rău-platnicii şi le face o întreagă procedură, de la somaţii, notificări, la trimiteri în judecată. Nu înţeleg de ce atunci când vine echipa de recuperări la uşă, omul plăteşte. Eu mă gândesc că de fapt, până atunci, nu a vrut să plătească și nu din cauza indisponibilităţii financiare.

infosib: A crescut numărul celor care nu plătesc, în această perioadă?

M. N.: Nu a crescut, pentru că această periere a rău-platnicilor este o activitate continuă, în schimb, din cauza crizei a scăzut numărul utilizatorilor de apă, mă refer în principal la agenţii economici. În 5 ani, raporturile de consum de apă s-au schimbat în favoarea populaţiei, dar prin reducerea consumului. E mult mai complicat să ai mulţi clienţi mici pe o suprafaţă mare, decât să ai câţiva clienţi mari pe care te şi poţi baza. Trebuie ştiut că singurele venituri ale societăţii Apă Canal provin din facturarea serviciului de apă şi canalizare, şi din serviciile de vidanjare ca şi componentă exterioară Sibiului. Ca toată lumea, şi noi avem tot felul de obligaţii, avem obligaţia de cofinanţare a proiectului ISPA, avem rambursarea creditului pe care l-am luat pentru finalizarea staţiei de epurare Mohu. Avem cofinanţare de circa 10% pe programul de la uzina de apă. Sunt multe obligaţii care trebuie acoperite din achitarea serviciului de apă.

infosib: Care este situaţia apei în Cisnădie? Se preconiza o creştere a tarifării de 36,6%. A fost votată de consilieri?

M.N.: La Cisnădie, situaţia de acum e mult schimbată faţă de ce am preluat. Când am preluat acum un an şi Cisnadia, apa trecea pur şi simplu nestingherită prin instalaţiile interioare. Nimic nu era sub control. Am avut, săptămâna trecută, un defect major pe conducta de aducţiune pe care l-am rezolvat în 12 ore, care acum un an se rezolva în 10 zile. Problema cea mai mare este că, aici, tariful nu acoperă costurile de exploatare şi ca o consecinţă a tarifului mic este cantitatea foarte mare de apă care se risipeşte în Cisnădie corelată şi cu lipsa contorizării. Noi am propus o creştere de 36,6%, însă consilierii au hotărât să accepte o creştere de doar 12%. Acum aşteptăm să vedem ce se întâmplă pentru că, în momentul de față, o parte din activitatea din Cisnădie este subvenționată cu fonduri provenite din activitatea din Sibiu.

infosib: Aţi preluat şi furnizarea apei potabile şi în Fagaraş. Cum se desfăşoară activitatea acolo?

M.N.: Făgăraşul beneficiază de o apă de calitate pentru ca are o sursă subterană. Tariful este identic cu cel din Sibiu, dar şi acolo sunt probleme când vine vorba de plată. De fapt, toate cele trei oraşe care au fost super industrializate au probleme legate de capacitatea de plată şi de starea economică. Foarte multă industrie nu mai există, iar consumatorii mari au dispărut.

infosib: Se va schimba politica de tarifare în viitorul apropiat?

M.N.: Este o politică de tarifare care prevede ca în 2012, toate tarifele practicate de operator să fie unificate. Dacă nu, în 2012, Apă Canal va trebui să ia un credit mare, în jur de 10 milioane de euro, cu care să înceapă finanţarea programului sectorial de mediu. Pentru a putea obţine această finanţare, va trebui să plătim în avans. De aceea spunem că si noi avem la rândul nostru obligaţii financiare. Din nefericire o parte din activitatea noastră se îndreaptă către recuperări de bani. Nu ne face plăcere, dar ne cer obligaţiile, de a avea banii in cont. Le adresez oamenilor rugămintea de a-şi plăti serviciul de apă ca şi pe celelalte servicii. E un serviciu vital, dar pentru că este mult mai greu în ceea ce priveşte întreruperea şi accesul acestuia, abonaţii profită din plin. Acesta este unul din cele mai importante servicii. Apa e viaţă, acesta e un demers care ar trebui înţeles. Fiecare trebuie să înveţe să consume, efectiv, după posibilităţile de plată. Noi nu obligăm pe nimeni să consume mai mult, dar de obicei aşa se întamplă. Omul risipeşte, nu are masură şi când le vine factura încep sa invoce tot felul de chestiuni. Noi suntem credibili şi vrem ca şi clienţii noştri să fie credibili prin plata la timp a serviciilor pe care le oferim.