Peste  trei milioane de elevi şi preşcolari au început noul an şcolar. Fără să mai aibă parte de o festivitate de primire, copii au intrat direct în clădirile proaspăt renovate. Cu sau fără autorizaţie sanitară, unităţile şcolare şi-au deschis porţile pentru profesorii nemulţumiţi de condiţiile în care sunt obligaţi să lucreze.  În mai multe judeţe din ţară, aceştia au purtat în piept fluturaşul cu salariul. La Sibiu a fost linişte. Inspectorul şcolar general Constantin Gorun ne vorbeşte despre situaţia  învăţământului sibian.

infosib: Debutul noului an şcolar a venit cu nemulţumiri în rândul cadrelor didactice. Multe judeţe se confruntă cu un procent mare al clădirilor neautorizate sanitar. Care este situaţia la nivelul judeţului Sibiu?

Constantin Gorun: Începutul de an şcolar a determinat pregătirea unităţilor de învăţământ pentru primirea a 62.658 de elevi şi preşcolari. În urma controalelor mai multor şcoli atât din mediul rural cît şi din din mediul urban s-a constatat faptul că acestea au fost pregătite. Desigur că nu toate clădirile aferente realizării procesului de învăţământ au obţinut autorizaţia sanitară de funcţionare. De ce? Pentru că sunt anumite şcoli izolate în anumite localităţi care nu au apă potabilă, canalizare, grupuri sanitare care să facă parte din corpul de clădire. De asemenea, sunt sunt unităţi de învăţămînt la care împrejmuirea nu este cea dorită în vederea securizării spaţiului şcolar şi implicit a elevilor. Faţă de anul trecut situaţia este îmbunătăţită începând cu acest an şcolar. Vorbim de o îmbunătăţire cu aproximativ 10% mai mult faţă de anul trecut. La ora actuală nu ştim câte şcoli nu au autorizaţie sanitară pentru că procesul de evaluare este în derulare. Cel târziu săptămâna viitoare vom şti exact numărul de clădiri care nu au autorizaţie sanitară. În judeţul Sibiu avem 178 de unităţi şcolare cu personalitate juridică. Până aflăm situaţia reală a unităţilor cu autorizaţie, ştim că 8911 elevi învăţa în unităţi neautorizate, ceea ce reprezintă un procentaj de 11 % din totalul de elevi.

infosib: Ce e de făcut în astfel de situaţii? Vor fi închise până la urmă şcolile cu probleme?

C.G.: Vom lua în calcul toate alternativele posibile, pentru a nu afecta activitatea şcolară a acestor elevi. Acolo unde nu este posibil de a obţine autorizaţie sanitară nici în viitorul apropiat, vom căuta soluţii, adică transportul elevilor la clădiri autorizate sau eliminarea cauzelor care determină neobţinerea autorizaţiiilor sanitare. În comuna Mihăileni am găsit deja soluţii pentru ca elevii să înveţe în condiţii optime. Elevii de la Şalcău şi de la Mardăş vor beneficia de transport gratuit la Răvăşel şi Mihăileni, unităţi cu autorizaţii sanitare. Această strategie o vom continua după ce aflăm lista finală cu şcolile neautorizate.

infosib: Anul acesta s-a decis comasarea mai multor şcoli din juţet. Cum s-au acomodat elevii şi profesorii?

C.G.: Comasările au avut la bază determinarea faptului că respectivele clădiri erau retrocedate, clădirea liceului „Constantin Noica”, care s-a mutat la Liceul „Mihai Eminescu”, Colegiul pedagogic „Andrei Şaguna ” care funcţiona într-o clădire fără autorizaţie sanitară de mulţi ani a fost mutat la Scoala Generală nr. 19. Mai sunt încă două unităţi care au fost mutate tot din cauza retrocedării clădirilor. Trebuie specificat că niciun profesor titular nu a fost afectat. Nici nu s-au înregistrat alte probleme de acomodare, pentru că acest lucru era previzibil din cauza numărului scăzut de elevi faţă de anul trecut. În clasa a noua avem cu 750 de elevi mai puţin, în acest an.

infosib: Profesorii şi părinţii de la Arpaşu de Sus au protestat în primele zile de şcoală. Din ce cauză?

C.G.: O unitate de învăţământ, ca să aibă personalitate juridică, trebuie să aibă minimum 300 de elevi. La cele două unităţi de învăţământ Arpaşu de Sus şi Arpaşu de Jos care funcţionau în unitatea administrativ-teritorială Arpaşu de Sus aveau sub 200 de copii. Deci, era normal ca o şcoală să devină structura celeilalte. În Consiliul de Adminsitraţie s-a hotarât ca Arpaşu de Jos să devină structură pentru şcoala de la Arpaşu de Sus. Din cei doi directori care îşi terminau mandatul în luna decembrie, s-a stabilit ca directorul de la Arpaşu de Jos să rămână în funcţie până îşi termină mandatul. Părinţii antrenaţi probabil de anumite nemulţumiri din rândul cadrelor didactice, ar fi vrut să rămâna directorul de la Arpaşu de Sus. Aceste nemulţumiri s-au manifestat nu în prima zi de şcoala când părinţii şi elevii au venit şi au luat manualele şi rechizitele, ci a doua şi a trei a zi, când nu au mai venit la şcoală. Astăzi (n.r.ieri) procesul de învăţământ s-a reluat petnru că am avut o discuţie cu doamna ex-director, unde am explicat că cel mai mult au de suferit copii de pe urma acestor mofturi, poate ale cadrelor didactice. Trebuie ştiut că va fi un concurs pentru ocuparea funcţiei de director în lunile martie-aprilie, conform calendarului Ministerului, şi atunci se pot prezenta la concurs cei doi directori. Încă o problemă la cele două unităţi de învăţământ constă în numărul scăzut al elevilor. Noi, la ora actuală plătim două rânduri de profesori, în loc de unul. Dar situaţia se va rezolva cu siguranţă în septembrie 2011. Sigur se va lua decizia de a reuni colectivele într-una din cele două unităţi.

infosib: Profesorii de la Liceul de Arte se plâng că nu şi-au primit salariile, şi nici nu au fost achitate contribuţiile la asigurările de sănătate şi pensii? Care este de fapt problema?

C.G.: Liceul de Artă nu constituie o problemă pentru noi. Un management precar la nivelul liceului a dus la o situaţie mai dificilă. Deşi cuantumul per elev alocat la Liceul de muzică este de peste 600 de lei, tot nu ajung. De ce? Pentru că efectivele de elevi sunt foarte scăzute. Alocaţia pentru un elev de la Liceul de Artă este de 6 ori mai mare faţă de alocaţia unui elev de la Liceul Gheorghe Lazăr, de exemplu. Şi totuşi banii nu ajung. În primul rând pentru că efectivele sunt scăzute şi în al doilea rând majoritatea profesorilor care predau acolo beneficiază de gradaţie de merit care grevează asupra fondului de salarii. Nu se pune problema ca profesorii de la liceul de muzică să nu primească salariile. Se va realiza la nivelul judeţului o compensaţie, adică se va lua din altă parte şi se va da aici. Pentru a diminua deficitul la salarii s-a renunţat şi la învăţământul suplimentar de muzică, unde se cheltuiau foarte mulţi bani. Chiar şi în condiţiile acestei renunţări banii nu ajung. Pe viitor, se va înfiinţa Liceu de muzică regional unde vor veni elevi care să aibă performante recunoscute la nivel naţional şi internaţional. Până acum, la Liceul de Artă noi nu am avut astfel de performante. Sunt concursuri la nivel local sau regional, unde se întâlnesc elevii de la astfel de licee pentru a se justifica cât de cât „performanţa” acestor licee.

infosib: Învăţământul din România este într-o continuă schimbare. Cum credeţi că va fi anul acesta?

C.G.: Nu vor mai fi schimbări pentru că deja se ştie calendarul examenelor. Un lucru bun care s-a schimbat este faptul că nu se vor mai face în timpul anului evaluările la competenţe. De asemenea, cred că este necesar să ne implicăm mai mult în sensul creşterii calităţii procesului de învăţământ, şi să identificăm cauzele care determină un anumit procent de promovabilitate scăzută la nivelul unităţilor de învăţământ. Acolo unde sunt rezultate slabe, trebuie să mergem şi să realizăm împreună cu conducerea managerială, planuri de îmbunătăţire a activităţii didactice.