Rezultate slabe la bacalaureat. Rezultate slabe la titularizare. Multe licee din ţară au avut promovabilitate zero, iar în majoritatea judeţelor procentul celor care au promovat este mult mai mic faţă de anul trecut.  Cine e de vină? Ce urmează? Ce se întâmplă cu sistemul de învăţământ românesc? Inspectorul general şcolar al judeţului Sibiu, Constantin Gorun spune că nu trebuie să privim examenul din acest an ca fiind un dezastru , ci realitatea învăţământului românesc.

infosib: S-a vorbit de bacalaureat că fost un dezastru. Cum comentaţi ?

Constantin Gorun: Examenul din acest an nu a fost un dezastru, ci a fost o evaluare obiectivă, a fost o fotografiere a nivelului de pregătire al elevilor în acest an. Bineînţeles, că nivelul de pregătire a fost acelaşi şi în anii anteriori, dar nimeni nu a luat nicio măsură. Dar de ce vorbim numai de jumătatea care nu a reuşit să promoveze. Cealaltă jumătate de ce nu e apreciată? De ce să nu vorbim despre cei care, pentru prima dată, în ultimii 20 de ani au fost evaluaţi corect, şi au promovat cinstit acest bacalaureat, şi care au o satisfacţie mai mare văzând că pentru prima dată se face o deosebire între cei care învaţă şi cei care nu învaţă. Iar pentru cei care n-au reuşit să promoveze, acest lucru ar trebui să reprezinte o motivaţie, şi să privească cu seriozitate de acum înainte examenele care vor urma.

infosib: Cine e de vină pentru aceste rezultate slabe?

C.G.: Elevii care n-au învăţat, părinţii care trebuie să aibă grijă de educaţia copiilor, şi bineînleles, cadrele didactice . Dacă extrapolăm puţin, eu zic că şi mass media e de vină că promovează exemple negative, promovează oameni care se îmbogăţesc fără să aibă studii. Sigur, noi ne lăudăm la nivel naţional cu lotul olimpic, dar aici este cu totul altceva. Elevii se pregătesc adecvat, cu profesori foarte bine pregătiţi, ore suplimentare. Aşa că nu putem compara pregătirea adecvată participării la olimpiade cu situaţia din licee. De asemenea, nu cred că vor fi rezultate spectaculoase după a doua sesiune de bacaluareat. Dacă în timp de 4 ani nu a fost o continuitate în pregătire, e foarte greu să remontezi aceşti ani de şcoală într-o lună de zile.

infosib: Sunteţi mulţumit de promovabilitatea la nivelul judeţului Sibiu?

C.G.: Având în vedere obiectivitatea evaluării, eu sunt mulţumit. 53,32 % este un procent normal, după părerea mea. În fiecare an, noi am mizat pe obiectivitate şi corectitudine. Acest lucru s-a văzut anul acesta, şi este un adevăr ceea ce spun, pentru că în fiecare an, judeţul Sibiu s-a situat sub 70%, ceea ce reprezintă o evaluare corectă.

infosib: Cum s-a desfăşurat examenul de titularizare?

C.G.: S-au înscris 768 de cadre didactice, s-au prezentat 530, care au susţinut efectiv proba şi în timpul derulării examenului s-au retras 58 de cadre didactice. Referitor la rezultate, avem, cu note între 1 şi 4.99, 124 de dascăli, adică un procentaj de 23,40. Note între 5 şi 6,99 au fost 203, respectiv 38,30%, iar între 7 şi 10, 203, 38,30%. Aceşti candidaţi au concurat pentru 62 de posturi titularizabile, iar pentru continuitate, ne referim la profesorii suplinitori care din 3 în 3 ani trebuie să-şi asigure continuitatea, sunt 465 de psoturi. Cele mai multe posture titularizabile sunt la învăţători 18 şi la educatori, 19 posturi. Preponderent aceste posturi sunt în mediul rural, avînd în vedere că aceste locuri nu prea se ocupă.

„Dacă îţi plăteşte taxele cu conştiinciozitate, promovezi şi examenele”

infosib: Rezultate slabe şi la examenul de titularizare. Acest lucru înseamnă că şi la  nivelul universităţilor sunt probleme.

C.G.: Nivelul de pregătire al absolvenţilor de învăţământ superior este în scădere. Absolvenţii de rută progresivă au fost virtualii studenţi ai universităţilor, pentru că numărul de locuri în anul I este dublu faţă de numărul de locuri posibil de absolvenţi cu diplomă de bacalaureat. Sunt studenţi care merg concomitent la 2 facultăţi, şi merg şi la serviciu. Cum pot ei să facă faţă? Cum reuşesc să promoveze toate examenele? Este clar că rigurozitatea examenelor şi obiectivitatea evaluării nu mai este una reală, atâta timp cât ne trezim cu absolvenţi de facultate care fac greşeli de ortografie şi dezacorduri. Eu n-am auzit ca studenţi care nu corespund nivelului cerinţelor profesorilor, să rămînă repetenţi în anul I. Dacă şi-au plătit cu conştiiciozitate taxele, au ajuns la licenţă şi ne trezim acum cu absolvenţi care fac greşeli de ortografie, care fac dezacorduri . Ce pretenţii să cerem noi în activitatea metodică şi didactică în relaţia cu elevii. Atâta timp cât ei îşi plătesc taxele, normal că promovează şi examenele.

infosib: Credeţi că nu se mai ţine cont de calitate ci de cantitate, atunci cînd vine vroba de admiterea la facultate?

C.G.: Da. Din păcate, este o realitate această gândire, nu se pune accent pe calitatea învăţământului. Profesoriii nu au capacitatea evaluării. Eu am această convingere că o să se schimbe, dacă seriozitatea, obiectivitatea şi corectitudinea evaluării se va menţine, calitatea viitorilor studenţi care acced în învăţământul superior va fi net superioară. Bacalaureatul ar trebui să fie relevant pentru admiterea în facultate. Având în vedere că preşedinţii comisiilor de bacalaureat sunt profesori universitari, tocmai ca să menţină ierarhizarea corectă a pregătirii elevilor la acest examen de bacalaureat. Din păcate cei care dau tonul fraudării nu sunt elevii, ci cadrele didactice care vor să aibă masă studenţească.

„De să ne mirăm că vin şi iau nota 1 la titularizare?”

infosib: Am putea spune că studenţii nu sunt atraşi de modalităţile de predare la nivelul orelor de curs? Ar trebui schimbat ceva?

C.G.: Eu ca student daca nu merg la ore, n-am de unde să învăt. Dar, dacă tu, profesorul meu nu eşti tot timpul pregătit în funcţie de fluxul continuu de informaţie, ce m-ar putea atrage să stau la curs? Dacă nu eşti atractiv prin fluxul de informaţii de pe care îl deţii , nici studenţii nu vin la cursuri. Şi atunci de să ne mirăm că vin absolvenţii de facultate şi iau nota 1 la titularizare. Şi de ce să nu ne întrebăm, care este motivul pentru care absolvenţii de liceu foarte buni nu rămân la una din facultăţile din Sibiu?

infosib: De anul viitor nu se va mai organiza examen de titularizare. Cum priviţi această schimbare?

C.G.: Este un lucru foarte bun, pentru că fiecare director trebuie să-şi selecteze resursa umană, astfel ca aceasta să fie compatibilă cu cerinţa cadrului didactic. Bineînţeles că se vorbeşte că directorii îţi vor angaja pilele . Aceasta părere, eu o exclud. Pentru că de la profesorul pe care îl angajez, eu trebuie să aştept rezultatele la clasă în relaţia cu elevii. Daca nu obţin rezultatele scontate, imaginea unităţii de învăţământ scade, şi în acelaşi timp şi imaginea mea. Deci, sunt sigur că şcolile vor miza de acum pe profesori bine pregătiţi.

infosib: Ce avantaje prezintă noua modalitate de angajare a profesorilor?

C.G.: Creşte responsabilitatea unui dascăl. Dacă până acum profesorii ştiau că indiferent de comportamentul, limbajul folosit sau rezultatele la clasă, nu putea să fie concediat, ei bine, acum lucrurile se schimbă. Mi se pare corect ca un profesor slab pregătit, care nu are capacitatea să transmită elevilor prin metodica şi didactica folosită, cunoştinţe pentru a ajunge la un nivel maxim de pregătire, să fie concediat.

infosib: Ce credeţi că se va schimba de la toamnă?

C. G.: Nimic spectaculos. Deşi suntem obişnuiţi să vedem rezultate imediate, acestea nu vor veni. Legea educaţiei îşi va vedea efectele pe termen lung. Ca să fim realişti, sistemul nostru, începe să meargă spre normalitate, nu spre performanţă.