Consilierii judeţeni vor avea de luat săptămâna viitoare decizii grele cu privire la cultura judeţului şi turismului. În cadrul unor dezbateri publice, oficialii din cadrul Consiliului Judeţan Sibiu vor încerca să găsească soluţii pentru planurile de dezvoltare în cultură şi turism.Consiliul Judeţean a angajat specialişti care să realizeze două master planuri referitoare la direcţiile care pot fi urmate în ceea ce priveşte dezvoltarea culturii şi turismului din judeţ.

Potrivit proiectelor propuse de master planul culturii, acestea au termene de dezvoltare pe o perioadă de trei ani. De asemenea au la bază deceniul de incluziune a romilor, descentralizarea serviciilor culturale oferite prin Ministerul Culturii şi Patrimoniului , programul de învăţare de-a lungul vieţii şi anul voluntariatului, care a început la 1 ianuarie 2010. În ceea ce priveşte masterplanul în turism, firma Market scope din Bucureşti a analizat tendinţele din turismul european cu aplicaţie la nivelul judeţului Sibiu. Astfel, analizele efectuate pentru realizarea acestui masterplan au adus în centrul atenţie faptul că judeţul Sibiu a reuşit să se remarce ca destinaţie turistică de top în România alături de zone precum litoralul Mării Negre, Bucovina, Maramureş, Valea Prahovei sau Bran-Moeciu atât pentru turiştii români, dar mai ales pentru străini, în principal în cadrul unor circuite turistice culturale, dar nu numai. Acest statut este conferit între altele de recunoaşterea internaţională a oraşului cultural Sibiu, de popularitatea atracţiilor principale în rândul publicului (Sibiu, Mărginimea Sibiului, siturile UNESCO, Bâlea, Păltiniş, Ocna Sibiului), dar şi de poziţia fruntaşă ocupată în peisajul turistic românesc (din perspectiva infrastructurii turistice, dinamicii numărului de turişti străini atraşi, a interesului opiniei publice etc.). Oferta turistică bine conturată şi variată alături de serviciile de bună calitate (ambele judecate prin prisma nivelului turismului românesc) şi promovarea susţinută pe canale variate sunt premisele pe care se bazează succesul actual şi viitor al planurilor de dezvoltare turistică a judeţului. Evoluţia crescătoare a numărului de turişti (conform INS, numărul de turişti în judeţ a crescut în 2008 faţă 2006 cu aproape 15%) şi a numărului spaţiilor de primire turistică din judeţ indică o creştere consistentă a contribuţiei turismului la PIB-ul judeţului. Principalele probleme care afectează dezvoltarea turismului în judeţ rămân numărul destul de important de unităţi de cazare care nu sunt clasificate după normele Ministerului Turismului, insuficienta pregătire a personalului din turism (la nivel de management al activităţii turistice în special în mediul rural, în alimentaţie publică, la nivelul ghidaj profesional) şi neexploatarea adecvată a unor resurse turistice cu potenţial.