Pe 28 iulie 2011 are loc prima celebrare a unei Zile Mondiale de Lupta împotriva Hepatitei (ZMLH) la nivel global, sub auspiciile OMS.

Pilonul principal al prevenţiei hepatitelor virale de tip B şi A – cele mai virulente - este reprezentat de vaccinare. Alături de vaccinare, măsurile de protecţie stil de viaţă personală şi colectivă (măsuri nespecifice) sunt indispensabile în prevenţia şi controlul hepatitelor virale. În esenţă acestea privesc:

- igiena personală strictă (spălatul pe mâini dupa toaleta, înainte de mese; tacâmuri, vesela şi pahare nefolosite in prealabil);

- igiena stricta în colectivităţi copii/tineri (şcoli, grădiniţe şi cămine studenţeşti);

- folosirea numai a seringilor şi acelor de unica utilizare;

- sterilizarea corectă a instrumentarului medical/stomatologic;

- igiena şi dezinfectarea stricte în spitale, laboratoare, maternităţi şi stomatologie;

- igiena sexuala stricta.

In judetul Sibiu incidenţa HVB (numărul de cazuri noi) este raportată în 2010 la 3,05/100.000 locuitori, faţă de media naţională de 2,4/100.000 locuitori şi maximul înregistrat în judetul Ilfov (4,4/100.000).

Hepatita este o inflamaţie a ficatului ce reprezinta cel mai frecvent rezultatul unei infecţii virale A,B,C,D,E sau G. Numeroase alte cauze (alcool, efecte secundare ale unor medicamente, toxine) pot genera hepatite sau agrava o hepatită virala. Netratate si neacompaniate de masuri stil de viata sanatos, hepatitele virale se cronicizeaza si duc boli grave precum ciroza si cancerul hepatic. Numai hepatitele virale B (HVB) şi C provoaca decesul a circa un milion de oameni anual, in intreaga lume. La nivel global sunt în prezent afectati de hepatită cronică B sau C circa 500 milioane de oameni.

Organizaţia Mondială a Sănătătii recunoaşte hepatita virală ca o problemă majoră de sănatate publică.

În România schema naţională de imunizare prevede vaccinarea obligatorie HVB cu 3 doze la sugari (la naştere, 2 luni, 6 luni) în întreaga ţara, precum şi vaccinarea HVA pe o parte din teritoriu (din 2009), mai ales în condiţii speciale (calamităţi naturale, contactii din focare constituite). Acoperirea vaccinală HVB medie este mai mare de 90 procente, dar acoperirea în comunităţile defavorizate (rromi) rămâne modestă.

Analiza de situaţie sugerează că hepatitele virale rămân o problemă serioasă de sănatate publică şi in tara noastra. Incidenţa HVB a scăzut semnificativ în ultima decadă plecând însă de la un nivel foarte ridicat în 2001, ceea ce ne menţine înca mult peste media UE. Incidenţa HVA ne situează între primele 3 locuri cele mai defavorabile în UE.