gototopgototop

infosib - cotidian online

° °
Luni Marţi

06. 02. 2012

Ultimul update10:52:23 AM GMT

Politica Local Alin Greavu: “Una din carenţele cele mai mari este lipsa de profesionalism”

Alin Greavu: “Una din carenţele cele mai mari este lipsa de profesionalism”

Email Imprimare PDF
(2 - user rating)

PSD şi PNL pregătesc un guvern de criză, care să fie instalat imediat după căderea actualului cabinet Boc, în cazul adoptării moţiunii de cenzură. La nivelul judeţului Sibiu, peste 20.000 de oameni sunt nemulţumiţi de actuala conducere. Alin Greavu este preşedintele TSD Sibiu din martie 2010. Acesta crede că lipsa de profesionalism din ţara noastră şi incompetenţa nu ne ajută să ieșim din situaţia actuală.

infosib: La 31 de ani, conduceţi Organizaţia de Tineret a TSD Sibiu. Cum privesc cei mai tineri politicieni ai României, situaţia actuală?

Alin Greavu: Nu ştiu dacă modul în care se face politică la noi în România este util oamenilor. Eu am o viziune cu totul diferită. Şi cred că mai există foarte mulţi tineri în România, care sunt total nemulţumiţi de deciziile care se iau fără să se ţină cont de părerea oamenilor. Suntem într-o situaţie de criză economică. Toţi caută soluţii, dar nu se vede niciun rezultat. În această perioadă este foarte importantă atragerea fondurilor europene, care pentru noi a devenit deja o problemă, şi nu o modalitate de redresare. Primul lucru care ar trebui făcut în acest domeniu este depolitizarea totală a instituţiilor care lucrează cu fonduri europene. Acolo trebuie să lucreze profesionişti şi nu politicieni. Noi avem la dispoziţie foarte mulţi bani pentru a-i folosii. Trebuie să profităm foarte mult de această postură în care ne aflăm în Comunitatea Europeană. Până acum s-a profitat într-o mică măsură. Una din carenţele cela mai mari este lipsa de profesionalism. Urmează lipsa de interes pe care o manifestă cei de la guvernare. Trebuie ştiut că aceasta este cea mai bună și cea mai uşoară cale care poate oferi o soluţie viabilă de redresare economică, o relansare pe acest plan. Noi, la ora actuală, nu putem nici măcar să atragem fonduri europene, pentru că Statul nu poate acoperi partea de cofinanţare. Lipsa oamenilor calificaţi, gândirea, lipsa de profesionalsim nu fac decât să ne facă să pierdem aceste avantaje.

infosib: Vorbiţi de importanţa fondurilor europene. Care este situaţia la nivelul judeţului Sibiu?

A.G.: Aş putea spune că judeţul Sibiu stă destul de bine la categoria absorbţia fondurilor europene. Asta înseamnă să lucrezi cu specialişti. Mai este mult de lucru şi la acest capitol. Cert este că ar trebui pus un mai mare accent pe urmărirea lucrărilor îndeaproape, după perioada de finanţare. Cea mai actuală problema la noi este centura, care nu se mai termină. De ce? Pentru că nu ştim cum să gestionăm banii, nu ştim să respectăm termene. Cine a văzut care este stadiul lucrărilor pe centură îşi va da seama cu siguranţă că aceasta nu va fi gata până în decembrie, aşa cum a declarat premierul acum câteva zile. La noi nu e o gândire sănătoasă în ceea ce priveşte economia. Am făcut un împrumut de la Fondul Monetar Internaţional. Au fost împărţiţi banii dar, peste puţin timp, am constatat că nu mai avem bani. De ce? Pentru că nu e bine gândită strategia. Se ştia de ani de zile care e situaţia inundaţiilor an de an din România. Nimeni nu s-a gândit că trebuie lucrat la perdele forestiere, la construirea unor diguri etc.

„Ne-am axat pe două măsuri care nu necesită cofinanţare”

infosib: Alături de alţi tineri din TSD aţi demarat o acţine prin care acordaţi consiliere gratuită celor care vor să acceseze fonduri europene. Cum a fost primită această iniţiativă?

A.G.: Noi am început să derulăm pe linie de tineret o serie de proiecte pentru atragerea de fonduri europene, în luna iunie, cu speranţă că ideea noastră să fie binevenită. Chiar aşa a fost. Ne-am orientat către atragere de fonduri pentru ferme de subzistenţă şi instalarea tinerilor fermieri. Ne-am axat pe aceste două măsuri, pentru că nu necesită cofinanţare. Finanţarea este integral din fondul UE. De la 1 septembrie şi până în 30 septembrie este deschisă sesiunea de depunere de proiecte. Noi am acordat consultanţă gratuită celor care au dorit să atragă aceste fonduri. Aceste proiecte au ca obiective generale îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare. De asemenea, se urmăreşte creşterea volumului producţiei destinate coenrcializării pentru ca fermele de semi-subzistenţă să devină viabile economic.

infosib: Practic, cum îi ajutaţi pe cei care vor să obţină fondurile nerambursabile?

A.G.: Venim în întâmpinarea loc cu consultanţă gratuită. Îi ajutăm să-şi întocmească un plan de afaceri, să completeze cererea de finanţare, le punem la dispoziţie toate informaţiile de care au nevoie, le spunem care sunt condiţiile şi care sunt şansele să obţină finanţare. Odată cu verificarea îndeplinirii condiţiilor minime de acordare a sprijinului, mergem mai departe, până la sesiunea de depunere a cererilor. La momentul actual avem în jur de 14 cereri care au şanse mari să obţină bani europeni. Acest proiect pe care îl derulăm s-a făcut cunoscut cel mai mult în mediul rural, unde oamenii chiar au nevoie de consultare. Noi am cooptat în echipă şi alţi tineri pe care dorim să-i formăm, şi dacă avem o echipă mai mare, vom putea ajuta mult mai mulţi oameni.

infosib: Cum au aflat oamenii de acţiunea pe care o desfăşuraţi?

A.G.: Nu ei au fost cei care ne-au căutat, ci noi ne-am dus în întâmpinarea lor. Cu o echipă de oameni tineri, profesionişti am ales mediul rural, unde este mare nevoie de informaţie, şi am ajuns ca în doar câteva luni să nu mai putem face faţă solicitărilor. Acest lucru denotă faprul că oamenii vor să fie ajutaţi. M-au uimit însă tinerii care nu se mai gândesc la petreceri, timp liber şi distracţie ci la lipsa locurilor de muncă, locuinţe sociale. E trist să vezi cum un tânăr de 15-16 ani are atâtea griji la vârsta lui. Nici nu mă miră cum toţi tinerii sunt supăraţi pe conducere şi mulţi dintre ei renunţă la tot şi pleacă din România.

infosib: V-aţi gândit să plecaţi din România?

A.G. Nu m-am gândit să plec din România niciodată. Câteodată imi vine sa fug, dar peste câteva minute îmi dau seama că deşi e greu, prefer să rămân aici. Consider că trebuie să luptăm. E greu când eşti de unul singur, însă când vezi că ţi se alătură din ce în ce mai mulţi tineri, nu mai poţi renunţa. Eu am credinţa că în ţara asta treburile pot să meargă.

infosib: Care credeţi că e cea mai mare problemă cu care ne confruntăm?

A.G.: Totul pleacă de la gândirea celor care ne conduc. Trebuie ştiut că tinerii nu pot să lucreze în monotonie. Ei tot timpul încearcă să-şi aducă aportul pentru a schimba această situaţie. Dar, în momentul în care îţi dai seama că nu ai cu cine să vorbeşti şi nu te susţine nimeni, mai bine renunţi. Nu putem să lucrăm sub incompetenţă. Am fost plăcut surprins să văd sute de tineri care au venit să semneze moţiunea populară. Nu mi-a venit să cred când am văzut români stabiliţi în străinătate care au vrut să semneze tabelul, pentru a ajuta la o schimbare. Oamenii se simt deja minţiţi şi trădaţi. Ei sunt cei care vor să plece Guvernul Boc.

 

 

 

 

 

Comentarii  

 
0 # pro psd 27-09-2010 16:22
bine ar fi daca acest articol ar fi vazut si de altii mai mari .. ca sa ia aminte despre aceste lucruri. Alin, noi te sustinem si mergem inainte orice ar fi ... bafta!
Răspunde | Răspunde cu citat | Citat
 

Adaugă comentariu

Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.
infosib nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica "Comentarii", responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.






Codul de securitate
Actualizează